Imaginează-ţi că te urci pe bicicletă şi începi să pedalezi. Şi pedalezi… până când faci înconjurul Pământului. De 50 de ori. Ei bine, atât de mult se circulă pe bicicletă într-o singură zi în Amsterdam: două milioane de kilometri. Nu e greu de crezut, din moment ce 8 din 10 locuitori ai capitalei Olandei au cel puţin o bicicletă. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna aşa în Amsterdam, dovadă că şi alte oraşe sufocate de trafic, inclusiv din România, pot face o trecere spre o infrastructură mai prietenoasă cu bicicliştii.
FAIN.live te invită să urci pe şaua bicicletei şi să dai o tură (virtuală, deocamdată) prin Amsterdam, dar şi prin istoria oraşului.
Ciclismul face parte din cultura olandezilor, iar faptul că bicicleta e un mijloc de transport rapid şi ieftin prin oraş a contribuit major la popularizarea acestei activităţi. De altfel, ciclismul a început să prindă printre olandezi din anii ’20, însă odată cu dezvoltarea industriei auto a suferit la capitolul popularitate. Diferenţa a fost făcută de comunitatea din Amsterdam care, în anii ’70, când peste o sută de accidente mortale au avut loc în oraş, au decis să pună presiune pe autorităţi şi să ceară reducerea traficului auto şi încurajarea ciclismului.
Iar schimbările au început să apară, transformând radical oraşul în ceea ce a devenit în prezent:
În prezent, peste jumătate dintre călătoriile din centrul Amsterdamului sunt pe bicicletă, accesul cicliştilor fiind permis pe toate drumurile din oraş unde limita de viteză este de 30 km/h şi pe reţeaua extinsă de piste ce însumează 600 de kilometri. Iar facilităţile pentru biciclişti se numără printre investiţiile majore ale administraţiei din Amsterdam – 54 de milioane de euro vor fi investiţi până în 2022 în acest sens.
Chiar dacă suma pare imensă, cheltuielile sunt justificate pentru a putea dezvolta infrastructura, de la piste la parcări – în prezent peste 250.000 de locuri de parcare pentru biciclete, dar urmează să mai fie amenajate alte peste 40.000 de locuri – dar şi în educaţia cicliştilor.
Curajul de a face lucrurile altfel
Amsterdam nu a devenit unul dintre cele mai prietenoase oraşe cu bicicliştii peste noapte, însă câteva dintre deciziile luate de autorităţi, împreună cu organizaţiile ce militează pentru un viitor mai sustenabil, au făcut diferenţa.
În primul rând, cei responsabili cu infrastructura rutieră din Amsterdam pornesc de la o idee în esenţă foarte simplă, dar nu atât de uşor de pus în practică: „Fiecare utilizator al drumului trebuie să fie fericit”. Asta înseamnă că pietonul, biciclistul, şoferul şi cel care foloseşte transportul în comun are, fiecare, o porţiune din drum doar a lui.
Însă asta nu e întotdeauna uşor, ceea ce face ca, aşa cum se vede în harta de mai jos, autorităţile să fie nevoite să prioritizeze: cu galben sunt trotuarele/zonele unde pietonii au prioritate, cu verde sunt pistele de biciclete, cu albastru benzile dedicate transportului în comun şi cu roşu cele rezervate traficului auto.
Iar atunci când vine vorba de alegeri prea dificile, soluţia pare să fie să-i laşi pe oameni să decidă, în fiecare moment. Este vorba despre conceptul de „shared space” (spaţiu comun). Unul dintre promotorii acestei idei, inginerul olandez Hans Monderman, spunea: „Cine are prioritate? Nu-mi pasă. Oamenii trebuie să îşi găsească singuri calea, să negocieze, să îşi folosească mintea”.
Două dintre aceste „spaţii comune” din Amsterdam care scot la iveală „armonia haosului” sunt intersecţia străzilor Museumbrug şi Weteringschans şi spaţiul din spatele Gării Centrale din oraş.
şi
Mituri despre Amsterdam şi biciclete
Cornelia Dincă, o tânără originară din România, care a fondat organizaţia Sustainable Amsterdam, a fost de acord să discute câteva dintre miturile despre capitala Olandei şi bicicletele de aici.
Cornelia e cea mai potrivită persoană pentru că, pe lângă faptul că foloseşte bicicleta ca mijloc principal de transport, este un activist pentru dezvoltarea şi popularizarea ciclismului în marile oraşe ale lumii, fiind un ghid pentru delegaţiile străine care vin în Amsterdam pentru a învăţa mai multe despre acest domeniu.
Mitul numărul 1: E mai ieftin să-ţi cumperi o bicicletă second-hand decât să închiriezi una
Bicicletele foarte ieftine la mâna a doua sunt furate şi depinde foarte mult de durata de închiriere. Dacă închiriezi o bicicletă pe o lună s-ar putea să devină mai avantajos să-ţi cumperi una second. Dar dacă sună prea bine să fie adevărat, se poate să fie o bicicletă furată.
Mitul numărul 2: Oamenii investesc mai mult în lanţul cu care îşi leagă bicicleta decât în bicicleta propriu-zisă
Asta e adevărat, pentru că bicicletele pot fi furate. Vrei o bicicletă care nu este scumpă, dacă e scumpă e o ţintă pentru hoţi. Pentru mulţi bicicleta e modul principal de transport şi e foarte neplăcut când îţi este furată. Am avut experienţa asta şi nu e plăcută.
Mitul numărul 3: Amsterdam era celebru pentru sex şi droguri, acum e mai interesant pentru ciclism
Lumea vine în Amsterdam din multe motive diferite. Oraşul face eforturi foarte mari pentru a-şi schimba imaginea, să nu fie cunoscut pentru “sex and drugs” ci ca un oraş inovativ. Încă sunt mulţi turişti care vin pentru asta, dar e adevărat că vedem o creştere a grupurilor care vin pentru a învăţa despre cum se poate crea un oraş mai prietenos cu bicicliştii. Şi mai sunt mulţi care vin să fumeze marijuana şi să meargă cu bicicleta.
Lecţie pentru alte oraşe din lume, România inclusiv
Pe lângă Amsterdam, oraşe precum Copenhaga (care în unele topuri e declarat ca fiind cel mai prietenos oraş cu bicicliştii), Bordeaux, Paris, Sevillia sau Budapesta au început să investească în infrastructura pentru biciclişti. Însă Cornelia spune că în afara oraşelor din Olanda nu există ideea unei reţele în adevăratul sens al cuvântului care să poată fi folosită de biciclişti. Iar tânăra explică foarte simplu ce înseamnă o reţea dedicată bicicliştilor: „Dacă nu ai lăsa un copil de 8 ani să meargă pe stradă cu bicicleta atunci nu este o reţea suficient de sigură”.
Problema ţine de cultură şi de guvernare, crede Cornelia.
„Infrastructura rutieră a oraşelor este făcută în aşa fel încât face maşina foarte atractivă şi bicicleta foarte neatractivă. În Amsterdam este exact opusul – bicicleta e un mod de transport mult mai direct decât maşina. Primii paşi pe care trebuie să-i facă orice oraş din România ţin de recunoaşterea faptului că bicicletele trebuie să aibă spaţiu fizic şi legislativ. Bicicletele nu sunt considerate în România un mod de transport. Oraşele din România dacă vor să creeze un mediu sigur pentru biciclişti atunci trebuie să realizeze ce înseamnă o infrastructură sigură, ceea ce implică şi piste de biciclete separate care să creeze o reţea foarte similară cu cea care există pentru maşini. Nu doar câteva bucăţi de piste care duc de nicăieri la nicăieri. Dar asta e o problemă şi în restul lumii”, spune Cornelia.
O altă lecţie importantă pe care Amsterdam o oferă oraşelor din afara Olandei este cea legată de educaţia rutieră. Pe principiul „ce înveţi în leagăn rămâne cu tine până în mormânt”, sistemul educaţional îi învaţă pe copii noţiuni ce ţin de trafic de când aceştia au 3-4 ani. La vârsta de 10-11 ani, aproape toţi copiii dau un examen teoretic despre trafic, iar 70% dintre şcolile din Amsterdam îi testează pe elevi printr-un examen în care ei trebuie să demonstreze practic că sunt capabili să meargă cu bicicleta în siguranţă.
Amsterdam are până şi un „primar al bicicletelor”, o iniţiativă globală menită să accelereze dezvoltarea ciclismului în oraşe din întreaga lume. Primul astfel de primar a fost Anna Luten, care între timp s-a mutat la New York, unde vrea să dezvolte acest program. Acum, funcţia este ocupată de Katelijne Boerma.
Din 2016, când Amsterdam a devenit primul oraş din lume cu un „primar al bicicletelor”, şi alte oraşe au adoptat iniţiativa organizaţiei CycleSpace (https://bycs.org/bicycle-mayors): New Hampshire (SUA), Rio de Janeiro (Brazilia), Mexico (Mexic), Sao Paulo (Brazilia), Sydney (Australia) şi Braoda (India).
CIFRE
- 2,2 milioane de kilometri parcurşi zilnic pe bicicletă în Amsterdam
- 850.000 de biciclete în Amsterdam
- 250.000 de locuri de parcare pentru biciclete în Amsterdam
- 64.000 de biciclete parcate nelegal ridicate de autorităţi în 2016
- 54 milioane de euro în investiţii pentru biciclişti până în 2020
