“Ţi se taie respiraţia când te uiţi în jur”, spune un turist din Sibiu, întors de la Ţâcla Gavrii. Şi omul are dreptate – odată ce păşeşti pe pietrele de aici, în faţa ta se deschide o lume impresionantă, care nu întâmplător a fost denumită “Împărăţia lui Zamolxe”. FAIN.live a aflat povestea locului şi a capturat în imagini ceea ce merită trăit pe viu de orice pasionat de drumeţii şi natură.
Ţâcla Gavrii e o zonă stâncoasă aflată la o altitudine de peste 1.100 de metri, în comuna Mărişel din judeţul Cluj. Şi, chiar dacă nu există indicatoare spre locul de belvedere ascuns la doar câţiva paşi de drumul principal, turiştii pot ajunge cu uşurinţă pe piscul din Munţii Apuseni – trebuie doar să întrebe localnicii, printre care şi cei care au dat numele acestei stânci.
Nu e om în Mărişel care să nu ştie de Ţâcla Găvrii, însă printre cei care cunosc cel mai bine istoria comunei şi vor să promoveze zona se numără Victoria Pleşa. Născută şi crescută în comuna recordurilor – este comuna locuită care se întinde pe cea mai mare suprafaţă şi e la cea mai mare altitudine – Victoria Pleşa povesteşte cu drag despre locurile care îi sunt atât de familiare.
“Îi zice Ţâcla Gavrii din cauza piscului din zonă. Ţâcla e un regionalism, aşa i se spune unui pisc, oamenii din Mărişel numesc ţâclă ceva ascuţit. Cei care locuiesc acolo, în vecini, a căror teren merge până la stâncă, e familia Gavra. Îi cheamă Mariş, dar li se spune “Gavrii” – sunt tot felul de porecle în zona de munte, unul e “de-a lui Mariş”, altul “de-a lui Pocăitu'”. Aşa îi zice de când mă ştiu, de la părinţi, bunici. Când eram mici nu aveam ce să mergem acolo, nu ne lăsau, e acel hău mare şi le era frică să nu cădem. Dar ştiam de Ţâcla Gavrii”, povesteşte Victoria Pleşa.
Motivul pentru care părinţii se temeau să-şi lase copiii în zonă e lesne de înţeles pentru oricine păşeşte pe stâncile de la Ţâcla Gavrii. Însă, pe lângă înălţimea ameţitoare, locul mai prezintă un pericol – urşii.
Aşa se face că zona unde natura nu s-a lăsat învinsă de om poartă o denumire specială:
“De la stâncă în jos nu poţi merge, oamenii nu pot, doar urşii. Valea de acolo e un fief al urşilor, urcă spre Ţâcla Gavrii, dar merg şi spre Răcătău, când le este foame, şi atacă vacile. Jos, în vale, sunt un fel de grote. Zonei i se spune “Împărăţia lui Zamolxe”. Numele l-a primit din cauza stâncilor de acolo şi pentru că e greu accesibilă”, spune Victoria, punctând că locul e “al urşilor şi zeilor, nu al oamenilor”.
Deocamdată, spune femeia, nu ştie de cineva care să fi reuşit să coboare de la Ţâcla Gavrii până jos în vale şi să-şi povestească peripeţiile.
O nouă încercare pentru promovarea turismului în zonă
Victoria şi Viorel Pleşa sunt proprietarii primei pensiuni cu acte în regulă deschisă în Mărişel, iar pentru ei – atât ca antreprenori cât şi ca oameni ai locului – promovarea zonei e extrem de importantă. Acum, după o serie de amânări şi întârzieri, cei doi, prin asociaţia pe care au înfiinţat-o – Asociaţia Pelaghia Roşu – încearcă să transforme Mărişelul într-o atracţie turistică veritabilă.
În apropierea pensiunii celor doi, Primăria construieşte un punct de informare turistică, iar asociaţia are în plan marcarea unor trasee turistice în colaborare cu studenţii de la Geografie din Cluj.
Comuna Mărişel are deja parte de turişti, dovadă fiind numărul mare de oameni care aleg să-şi petreacă aici sărbătorile de iarnă. Astfel, pe perioada iernii, în decembrie-ianuarie, populaţia comunei, care în mod normal e de 1.700 de suflete, ajunge la aproximativ 3.000 de persoane.
“Punctul forte al zonei este aşezarea, pentru că e la 50 km de Cluj, una dintre rutele pe care se poate ajunge este de-a lungul lacurilor Gilău-Someş-Tarniţa, cealaltă e dinspre Huedin şi se traversează barajul de la Beliş. Există lacuri în ambele părţi, Someşul Cald într-o parte, Valea Răcătăului în cealaltă, un peisaj extraordinar. În ultima perioadă s-a dezvoltat şi o pârtie de schi aici – peste 4km – va fi una dintre marile atracţii din zonă”, spune Viorel Pleşa.
Despre Mărişel
Se află in Munții Gilău, componenți ai Munților Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Comuna este așezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250m. În Mărişel, prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie.
Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km).
