România ar putea avea noi staţiuni turistice de interes local. Lista completă a localităţilor

Nouă localităţi din România se află pe lista de propuneri a Ministerului Turismului pentru atestare ca staţiuni turistice de interes local.

Potrivit Hotărârii postate pe site-ul Ministerului Turismului este vorba despre Comuna Bîrsana, județul Maramureș; Comuna Botiza, județul Maramureș; Municipiul Carei, județul Satu Mare; Orașul Cisnădie, județul Sibiu; Orașul Livada, județul Satu Mare; Orașul Novaci, județul Gorj; Comuna Polovraci, județul Gorj; Comuna Rodna, județul Bistrița Năsăud; şi Comuna Vama Buzăului, judeţul Brașov.

Scopul atestării staţiunilor turistice este protejarea, conservarea şi valorificarea resurselor turistice, iar pentru a obţine o astfel de atestare, localităţile trebuie să îndeplinească o serie de condiţii.

“Pe termen mediu şi lung, localităţile atestate vor putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes local şi vor avea şanse mai mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică. Avȃnd în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în localităţile atestate staţiuni turistice va genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre.

Detalii despre localităţile propuse pentru atestare:

1. Comuna Bîrsana, județul Maramureș

Comuna Bîrsana este situată în partea de sud – est a județului Maramureș, la 62 de km. față de Baia Mare, la 20 de km de Municipiul Sighetu Marmației și la 43 de km. de orașul Vișeul de Sus și este format din punct de vedere administrativ din două sate: Bîrsana (reședință de comună) și Nănești. Comuna Bîrsana este printre cele mai vechi localități maramureșene fiind atestată din anul 1326. Resursele naturale din comuna Bîrsana sunt evidențiate de două perimetre care aparțin de rezervații naturale din rețeaua Natura 2000, respectiv: Valea Izei și Dealul Solovan și Tisa Superioară.

Pe teritoriul comunei Bîrsana există șase monumente de patrimoniu, categoriile A și B, incluse pe Lista Monumentelor Istorice, astfel: situl arheologic “Cetățuia”, epoca bronzului, cultura Suciu de Sus; așezarea “Cetățuia” – Hallstatt, cultura Gava; situl arheologic de la Bîrsana, punct Cetățuia; așezare “Podul Miresei”, epoca bronzului; casa de lemn fostă școală confesională din secolul XVIII, actualmente transformată în muzeu școlar și Biserica de lemn cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” , construită în anul 1720, inclusă pe lista patrimoniului universal UNESCO datorită picturii interioare care are o valoare inestimabilă. Un alt obiectiv turistic foarte important este Mânăstirea Bîrsana, cu hramul “Soborul Sfinților 12 Apostoli”, iar biserica din interiorul ansamblului este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din România, având 57 de m înălțime. Una dintre cele mai importante bogății locale este lemnul, iar Muzeul Teodor Bîrsan conține sculpturi reprezentative pentru comuna Bîrsana. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comună există 103 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Concerte de colinde de Crăciun și de Paști”, “Șezătorile satului” „Fii satului la Bîrsana și Nănești”, „Satele unite ale Maramureșului”, “Festivalul concurs de colinde de la Bîrsana și Nănești“. De asemenea există un Centru de Informare și Promovare Turistică, administrat de către Consiliul Județean Maramureș în parteneriat cu Parohia ortodoxă.

2. Comuna Botiza, județul Maramureș

Comuna Botiza este situată în Maramureşul Istoric, pe cursul superior al Văii Izei, pe o ramificaţie care pleacă înspre sud de la şoseaua principală Sighetu Marmaţiei – Borşa, la 10 km de localitatea Şieu, la 50 km de municipiul Sighetu Marmaţiei, la 53 de km de Borşa şi la 110 km de Baia Mare, reşedinţă de judeţ. Comuna Botiza este atestată documentar in 1353 cu numele de Batizhaza, insemnand Casa lui Batiz, probabil de la intemeietorul localitătii, conform ,,Diplomelor Maramureşene“ale lui Ioan Mihaly de Apşa (1900).

Localitatea Botiza este străjuită de munţii vulcanici: Poeniţa, Măgura, Măgura Porcului, Munţii Ţibleşului la sud şi Munţii Secu (1311 m) la est. Cea mai mare parte a teritoriului comunei Botiza este format din dealuri (Chicera, Buza Malului, Butian, Gorgoietul, La Zizuini). Aceste dealuri sunt de obicei împădurite sau rezervate păşunilor şi păstoritului. Altitudinea minimă a localităţii este de 460 m pe malul văii Botiza, iar altitudinea maximă este de 1.357 m în vȃrful Văratec,cel mai înalt vȃrf din Munţii Lăpuşului. Comuna Botiza dispune de ape de zăcământ, care se găsesc la o adâncime de 800-2000 de m în cele 5 borcuturi. Patrimoniul cultural antropic este reprezentat de Biserica Ortodoxă ,,Duminica Tuturor Sfinţilor’’; Biserica de lemn ,,Sfȃnta Parascheva”, construită în 1699 în Vişeul de Jos şi transferată în anul 1899 în Botiza, conform unei tradiţii străvechi din Maramureş, potrivit căreia dacă un sat şi-a pierdut biserica, un alt sat vecin mai bogat le dăruia sătenilor biserică proprie sau una nouă; Mănăstirea ortodoxă ,,Schimbarea la Faţă“; Biserica Greco-Catolică cu hramul ,,Inima Neprihănită a Mariei”; Muzeul ,,Casa Ţărănească”- Botiza construit în secolul al XVIII-lea și Vȃltoarea care se găseşte pe Valea Băiţei şi este folosită ca ,,o maşină de spălat tradiţională“.

Agrementul în comuna Botiza este reprezentat de o serie de manifestări culturale precum: Viflaimul – reprezintă un teatru folcloric religios jucat de cete de feciori in care se prezinta momentul apariţiei magilor si al păstorilor, cei care vestesc Naşterea Domnului si conflictul cu împăratul Irod; ,,Hora babelor”- este un eveniment organizat în fiecare an pe 8 martie, când sunt sărbătorite toate femeile, localnice sau turiste; ,,Ruptul sterpelor” este o serbare la inceputul lunii mai, 8-10 mai, când se mulg oile și se cȃntăreşte laptele și cel mai mare festival al comunei ,,Pentru Mândra din Botiza”, ce presupune o paradă a celor mai frumoase costume populare şi a celei mai frumoase ,,mȃndre” din sat, se organizată în perioada 20-23 august.

De asemenea există un Centru de Informare și Promovare Turistică care oferă informații despre oferta turistică a comunei precum și despre calendarul manifestărilor. Comuna Botiza dispune de 240 de locuri de cazare distribuite în pensiuni de 2 şi 3 margarete.

3. Municipiul Carei, județul Satu Mare

Municipiul Carei se află în partea de nord-vest a judeţului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reşedinţa de judeţ. Acesta dispune de resurse naturale şi antropice, cea mai importantă dintre acestea fiind Castelul Karolyi, prima reşedinţă cunoscută a familiei Karolyi, ce datează de la sfârşitul secolului al XV-lea, care atrage anual cca. 50 000 de vizitatori şi în cadrul căruia sunt organizate 150 de evenimente culturale, tot în cadrul acestuia funcţionând şi un Centru de Informare şi Promovare Turistică.

Alte obiective turistice importante din municipiu sunt: Biserica Romano-catolică “Sfântul Iosif de Calasanz”, Biserica romano-catolică “Sfântul Spirit”, Biserica romano-catolică “Fecioara Maria de Fatima”, Catedrala ortodoxă română “Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, Biserica ortodoxă română “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Capela ortodoxă română “Izvorul Tămăduirii”, Biserica ortodoxă română din Ianculeşti, Biserica reformată, Biserica Greco-catolică “Sfântul Apostol Andrei”, Biserica Greco-catolică franciscană “Sfântul Anton”, Biserica greco-catolică maghiară, Biserica luterană şi Sinagoga. De asemenea turiştii pot vizita Monumentul Ostaşului Român (Careiul reprezintă ultima localitate eliberată de armata română la 25 octombrie 1944, iar monumentul reprezintă un omagiu adus ostaşilor români care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea patriei) şi o serie de busturi ale unor personalităţi celebre, precum: Sfântul Florian, Karoli Gaspar, Contele Sandor Karolyi, Simion Bărnuţiu, Petofi Şandor, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Vasile Lucaciu, Ferdinand I, Kafka Marghit, Francisc Pall etc. Agrementul în cadrul municipiului se asigură prin intermediul Teatrului Municipal, construit în anul 1907, care are o capacitate de 280 de locuri şi a ansamblului folcloric “Ceatăra”.

Concentrarea mare de resurse antropice, care atrag anual mii de vizitatori, a determinat dezvoltarea constantă a municipiului din punct de vedere turistic, la Carei existând peste 300 de locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 4 stele. Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, de aventură şi balnear. Resursele balneare sunt prezente prin intermediul Ştrandului cu ape termale care au o temperatură de 52 de grade Celsius. Resursele naturale din cadrul municipiului pot fi evidenţiate prin intermediul parcului dendrologic, care are o suprafaţă de zece hectare, cu alei şi locuri special amenajate pentru activităţi sportive şi recreative.

4. Orașul Cisnădie, județul Sibiu

Orașul Cisnădie este situat în partea de sud a județului Sibiu, la o altitudine de 455 de metri, pe Valea Cisnădioarei şi are în componenţa sa localitatea Cisnădioara, care se află la 3, 5 km vest de oraşul Cisnădie şi la o distanţă de 1, 5 km de oraşul Sibiu. Relieful este marcat de prezenţa Munţilor Cibin, iar din punct de vedere geografic şi economic, se află în zona cunoscută sub denumirea de Mărginime. Concentrarea mare de resurse naturale şi antropice au determinat dezvoltarea oraşului din punct de vedere turistic, în prezent existând un număr de 350 de locuri în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, distribuite în pensiuni de 3 şi 4 margarete.

O rezonanță legendară are locul numit “Piatra Broaştei”, care se află în Rezervaţia naturală – Calcarele de la Cisnădioara – unice în ţară. În aceste roci este sculptată stânca cu formă bizară alcătuită din conglomerate şi calcare cretacice. Înaltă de 3-4 metri, aceasta este rezultatul eroziunii apelor curgătoare a Pârâului Argintului, care într-un timp îndelungat a erodat până la forma de azi. Este declarat monument al naturii datorită formei ei ciudate (sub formă de broască), cât şi prin faptul că fosilele conţinute ajută să se reconstituie paleogeografia locurilor, din timpuri îndepărtate, roca datând de acum 65 de milioane de ani. Obiectivele turistice din orașul Cisnădie sunt: Biserica evanghelică fortificată din Cisnădie, cu hramul “Sf. Walpurga” construită la începutul secolului XIII și atestată din 1349 ce are trei nave; Muzeul Indutriei Textile din Cisnădie, este unic în România, iar existența sa se datorează în primul rând tradiției textile care există în orașul Cisnădie; Ansamblul urban Centrul istoric din Cisnădie; Calcarele de la Cisnădioara (Piatra Broaștei); Biserica fortificată de la Cisnădioara “Biserica Sf. Mihail”, cetatea cu bazilica în stil romanic, atestată documentar în anul 1233, fortificațiile acesteia fiind executate în secolul XIII, singurele de acest gen din estul Europei, care s-au păstrat în condiții aproape intacte; Biserica evanghelică de la Cisnădioara, finalizată în 1764, în stil baroc, adăpostește cea mai veche orgă cu tuburi funcțională din Transilvania; Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971.

Agrementul în orașul Cisnădie se asigură prin: Casa de Cultură care are o capacitate de 450 de locuri, patinoar, teren de fotbal, ştrand, sală polivalentă, dotată la standarde internaţionale, perete de escaladă, piste pentru biciclete, opt trasee turistice omologate, parcuri amenajate, centrul de agrement pentru tineret Cisnădioara şi o fanfară care susţine concerte în centrul oraşului Cisnădie în fiecare sâmbătă. Menționăm că în partea de nord a orașului Cisnădie există Aerodromul Măgura pentru avioane ultra-ușoare, moto, deltaplane și parapante. Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție, turismul activ, activități sportive și de orientare.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Zilele orașului Cisnădie”, “Întâlnirea sașilor” „Trofeul Floarea de Colț”, „Concursul de canari de cântec Rolleri”, “Ziua porților deschise la Biserica evanghelică din Cisnădie”, “Airfield” – singurul festival de muzică din România cu scenă de hip-hop și Sărbătorile de iarnă. De asemenea există un Centru de Informare Turistică, înființat de către primăria Cisnădie, care promovează oferta turistică a localității și a județului prin intermediul pliantelor, broșurilor, hărților pentru traseele de cicloturism (între Cisnădie și Cisnădioara legătura se face și prin pista de biciclete amenajată pe marginea șoselei) etc.

5. Orașul Livada, județul Satu Mare

Oraşul Livada se situează în nord-estul Municipiului Satu Mare, la o distanţă de 24 km pe drumul naţional DN19. Acest oraş se află la intersecţia a două artere importante ce străbat judeţul pe direcţia NE – SV, şi anume DN1C Cluj Napoca – Baia Mare – Halmeu şi DN19 Oradea – Carei – Satu Mare – Negreşti Oaş – Sighetu Marmaţiei, cu varianta DN19A spre punctul de frontieră Petea. Aeroportul internaţional Satu Mare se află pe drumul european E81 la 12 km faţă de municipiu şi 34 km faţă de oraşul Livada.

Teritoriul oraşului este încadrat de pajişti şi păduri: pe partea dreaptă a pâraielor Racta şi Egher (localitatea Adrian) dominante sunt pădurile de stejar – Livezi, Văgaşu Mare, Mocear, Apa şi păşunile – Moileş, Ţufoasă, pe partea dreaptă (Pârâul Racta) predomină salcâmul în lungul văii. În Câmpia Dumbrăvii (localitatea Dumbrava) păşunea Straicher este extinsă pe o suprafaţă considerabilă, iar Pădurea Dumbrava cu specii de stejar ocupă un areal mai redus. Spre nord, păşunea Cheseli domină întreg arealul. Cele mai importante evenimente culturale şi tradiţionale organizate la nivelul oraşului sunt: Ziua Oraşului Livada (sfârşitul lunii iulie); Zilele Culturii Sătmărene (luna mai – 7 zile); piese de teatru în limba română și maghiară; prezentări şi serbări organizate de elevii Şcolii Populare de Arte; prezentări şi expoziţii ale Muzeului Judeţean şi ale Bibliotecii Judeţene; Comemorarea Revoluţiei de la 1848 – serbări şi depuneri de coroane; Hramul bisericilor (şase biserici); Ziua Naţională – 1 Decembrie; bal mascat, balul strugurilor. Oraşul dispune de un teren de fotbal, o sală de sport în cadrul şcolii, săli de conferințe, două terenuri de tenis, o sală de fitness, ștrand în aer liber și de opt lacuri, din care două sunt amenajate pentru agrement.

Printre obiectivele turistice importante se pot enumera: Biserica reformata din Livada (Livada Nouă); Ansamblul Vécsey care se află în centrul satului Livada, în mijlocul unui vast parc dendrologic și rezervația naturală “Râul Tur”, declarată arie protejată pentru diversitatea habitatelor şi peisajelor existente, precum şi datorită numărului mare de specii ocrotite din zonă, precum: barza neagă (Ciconia nigra), lopătarul (Plataea leucorodia), egreta albă, stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), crocodelul (Podicepsauritus, Somateria mollisima) şi uliganul pescar (Pandion haliaetus) considerat cea mai rară specie de pasăre răpitoare migratoare. Parţial, rezervaţia râului Tur împreună cu 6 mlaştinile de la Ecedea fac parte din Coridoul Verde de migraţie a păsărilor.

Habitatele acvatice din bazinul Someş – Tur adăpostesc vidra (Lutra lutra), declarată monument al naturii. Oraşului Livada îi revin 5.520 ha – zonă cuprinsă în Reţeaua Natura 2000. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, există 100 de locuri de cazare, distribuite în moteluri, hoteluri și pensiuni de 2 și 3 stele/margarete.

6. Orașul Novaci, județul Gorj

Orașul Novaci este situat în județul Gorj și este format din localitatea componentă Novaci (reședința), și din satele Bercești, Hirișești, Pociovaliștea și Sitești. Din Novaci se poate ajunge la stațiunea Rânca, fie pe jos, fie cu mașina, parcurgând 18 km pe drumul ce leagă Novaci de Rânca (Transalpina DN67c) prin „Plaiul Novacilor”. Orașul Novaci este situat la poalele munților Parâng, la o depărtare de 44 km de Târgu-Jiu și la 80 km de Râmnicu Vâlcea, fiind vegheat din depărtare de cel mai falnic vârf din masivul Parâng, Parângul Mare (2 518 m). Relieful orașului Novaci cuprinde munți, dealuri subcarpatice și piemontane, depresiuni și Lunca Gilortului, 53% din teritoriul său este inclus în situl Nordul Gorjului de Est și 29% în siturile Parâng și Râul Gilort.

Datorită concentrării mari de resurse naturale, și a amplasării la poalele munților Parâng, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, la Novaci existănd peste 150 de locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 3 flori/stele. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Novaci, există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de inegalabilul peisaj geografic dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de amplasarea sa în partea de sud a celei mai înalte șosele din țară, Transalpina, care ajunge la o altitudine record de 2107 metri, pe vârful Păpușa și are o lungime de 148 de kilometri, dar și de existența obiectivelor turistice precum: Biserica de lemn “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Biserica de lemn “Sf. Voievozi”, Centrul Cultural Etnografic Novaci, Muzeul Civilizației Montane Rânca, Cheile Gilortului, Lacul Gâlcescu declarat rezervație naturală, Cheile Galbenului unde se poate practica alpinismul și canyoningul și Rânca care este cea mai spațioasă zonă turistică din arealul munților Parâng, unde primăria Novaci administrează două pârtii de schi, una de nivel mediu și cealaltă pentru începători, dotată cu instalație nocturnă și teleschi.

Agrementul în orașul Novaci este asigurat prin intermediul evenimentelor organizate la Casa de Cultură, a Ansamblului Folcloric Nedeea și a sărbătorilor locale, de exemplu: Urcatul Oilor la Munte, Zilele Culturii Novăcene etc. De asemenea, există un Centru Național de Informare și Promovare Turistică, care promovează oferta turistică a localității și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei, de unde turiștii pot obține broșuri și ghiduri informative, realizate prin intermediul Programului Operațional Regional precum: “Descoperiți Novaci! “Hărți turistice, în limbile engleză și franceză, Broșură 7 Informativă, Pliante de promovare a obiectivelor turistice etc.

7. Comuna Polovraci, județul Gorj

Comuna Polovragi este situată în Depresiunea Polovragi, la poalele sudice ale Munţilor Căpăţânii şi Parâng, la o distanţă de 50 km de Târgu Jiu şi 60 km de Râmnicu Vâlcea și are în componența sa două localități, respectiv satul reședință Polovragi și satul Racovița. Potenţialul turistic natural al comunei Polovragi cuprinde totalitatea resurselor pe care le oferă cadrul natural al zonei, prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, floră şi faună, inclusiv metamorfozele suferite de acestea, ca urmare a intervenţiei umane. Relieful regiunii prezentând interes atât prin valoarea sa peisagistică, cât și prin faună. Atracţiile turistice din arealul comunei sunt destul de variate, începând de la formele de relief reprezentate de zonele montane şi submontane (munții Parâng), cheile Oltețului, continuând cu peştera Polovragi, și nu în ultimul rând lăcaşele de cult reprezentate de bisericile vechi din comună și Mânăstirea Polovragi.

Obiectivele turistice sunt următoarele: Peștera Polovragi vizitată de cca 20.000 de turiști anual; Cheile Oltețului au o lungime de aproximativ 2 kilometri, fiind declarate arie naturală protejată de interes național; Rezervația științifică Pădurea Polovragi; Mânăstirea Polovragi, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric din secolul al XVII lea; Biserica Bolnița din Polovragi, poartă hramul “Sf. Nicolae”, a fost ctitorită în anul 1736, este monument istoric și se află în incinta mănăstirii; Fortificațiile geto-dacice de la Polovragi, situate la 1000 de metri deasupra peșterii; Crucea Căpitanului Ursache; Monumentul eroilor; Biserica Polovragi, Biserica de lemn, monument istoric ce datează din 1806.

La nivelul comunei Polovragi pot fi practicate următoarele forme de turism: cultural-istoric, de pelerinaj, ecoturism, montan, activ și speologic. Comuna Polovragi reprezintă una dintre cele mai pitorești zone folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul Folcloric Cheile Oltețului, care a devenit una dintre formațile reprezentative de amatori din județul Gorj, iar anual Consiliul Local Polovragi organizează diverse manifestări cu tradiție, precum: Zilele culturii Polovrăgene, Ziua căpșunului, Nedeia de Sf. Ilie de la Polovragi etc. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele/margarete.

8. Comuna Rodna, județul Bistrița Năsăud

Comuna Rodna aparține de judeţul Bistrița-Năsăud, fiind situată în nord-estul acestuia. Cu o suprafață de peste 22000 ha și deţinând un procent de 4,2% din suprafaţa judeţului, comuna Rodna grupează pe teritoriul ei administrativ un număr de două sate: Rodna (reşedința comunei) și Valea Vinului (sat component al comunei). Rodna – este, fără îndoială, localitatea rurală grănicerească, montană, cu cea mai mare vechime (atestată documentar în anul 1235) în trecut unul din oraşele renumite ale Transilvaniei – dezvoltat pe baza exploatărilor miniere – distrus de tătari în 1241 şi refăcut la sfârşitul sec. XVIII, punct de vamă pe drumul ce trece în Moldova, fiind un timp în stăpânirea domnului moldovean Petru Rareş. Satul Valea Vinului cu puţin peste 200 de locuitori, situat la intrarea în Parcul Naţional Munţii Rodnei te cucereşte din prima cu natura „crudă” care oferă peisaje spectaculoase.

Din cele 3 trasee turistice omologate care străbat localitatea, două trec și prin Valea Vinului. Față de comuna Rodna, orașele cele mai apropiate și cu legătură directă de comunicare sunt: Sângeorz-Băi, la distanță de 14 km; Năsăud la 42 Km; Bistrița, la 62 km; Beclean la 67 km; Dej la 92 km; Cluj Napoca la 152 km; Baia Mare la 180 km; Vatra Dornei la 96 km – pe calea ferată; iar față de capitala țării localitatea se află la distanța de 506 km.

Toate aceste date argumentează o poziție favorabilă a Rodnei la răspântia drumurilor ce au legat Transilvania cu Moldova si Maramureșul. Comuna Rodna dispune de importante resurse naturale precum: Rezervaţia ştiinţifică „Pietrosul Mare”, 3300 ha, se află în partea de N-V a Munţilor Rodnei, Rezervaţia mixtă „Ineu – Lala”, 2568 ha, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar, Lacurile de tip glaciar (Iezer, Buhăescu, Ştiol, Lala Mare şi Lala Mic), Rezervaţia speologică Peştera Cobăşel; Izvoare de ape minerale; Valea Anieşului; Zăvoaiele Borcuţului; Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca, 5 ha. Resursele antropice existente pe raza comunei sunt reprezentate de: Ansamblul bisericii parohiale ortodoxe, care cuprinde ruinele unui edificiu medieval și actuala biserică grecocatolică, care datează în forma actuală din anul 1859; Catacombele Rodnei despre care se spune ca ajung inclusiv până in satul vecin, Anieş, situat la aproximativ 3 kilometri distanta;. Cetatea Rodna sau Biserica Cetate a Rodnei, construită in secolul al XIII – lea;, Ruinele Bisericii dominicane și Muzeul Etnografic şi al Mineritului.

9. Comuna Vama Buzăului, județul Brașov

Comuna Vama Buzăului este situată în sud-estul judeţului Braşov și are statutul oficial de vamă între Transilvania şi Ţara Românească, situându-se la intersecţia judeţelor Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova. Comuna Vama Buzăului se întinde pe o suprafaţă de 156,63 km², având în componenţă următoarele sate: Vama Buzăului, Acriş, Buzăiel şi Dălghiu și este situată la o altitudine de 800 m, la poalele Munţilor Ciucaş, în zona sudică a depresiunii intramontane Întorsura Buzăului.

Comuna Vama Buzăului include 4893 ha din situl Natura 2000 ,,Ciucaş’’, respectiv, 22.5% din suprafaţa totală a acestuia. Programul cultural anual la nivelul comunei Vama Buzăului se desfășoară în două cămine culturale și cuprinde evenimentele următoare: ,,Primăvara folclorică la Vama Buzăului’’ – luna mai; ,,Fiii satului – Vama Buzăului’’ – luna mai; ,,Ziua Eroilor – Vama Buzăului’’ – luna iunie; ,,Gospodarul vămăşan’’ – luna august; ,,Seara colindelor – Vama Buzăului’’ – luna decembrie; Teatru pentru adulţi şi copii – organizat lunar; Spectacole de divertisment – organizate lunar. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Vama Buzăului există circulaţie turistică datorată concentrării mari a resurselor naturale. Munţii Ciucaş şi Munţii Siriu, unde pot fi admirate: Rezervaţia naturală ,,Tigăile Mari’’; ,,Turnul lui Goliat’’; ,,Colții Bratocei’’; ,,Colții Nitrii’’; ,,Mâna Dracului’’ (,,Mâna cu cinci degete’’); Cheile Pârâului Alb; Cheile Văii Stânei; Cheile Strâmbului; Cheile Babaruncăi și Cheile Cheiței; Fântâna lui Nicolae Ion; Zona cu rhododendron; Lacul vulturilor; Cascada Pruncea-Casoca; Cascada ,,Urlătoarea’’aflată la aproximativ 3 km de rezervaţia ,,Valea Zimbrilor’’și cele 7 maluri de pământ numite ,,festunguri’’ (întăriri).

Un obiectiv turistic deosebit de important este Rezervaţia ,,Valea Zimbrilor’’, care se află pe teritoriul comunei, iar de la cele 10 exemplare existente în 2008-2009, s-a ajuns, în prezent, la un număr de 34 de exemplare de zimbri, care trăiesc în condiţii de semilibertate, 24 de pui fiind născuţi în cadrul rezervaţiei. În apropierea rezervaţiei, a fost amenajat în anul 2015 un Centru de Informare Turistică. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comună există 100 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 margarete.

sursa foto: Wikipedia