În costumul său cu sigla Guinness Wolrd Records şi mapa sa “Officially Amazing”, Pravin Patel iese în evidenţă oriunde s-ar afla. Zâmbeşte mereu şi pare să se încarce cu entuziasmul oamenilor din jurul său. A ajuns întâmplător în ipostaza asta şi poate că tocmai acest lucru îl face să se bucure de fiecare clipă. Mai e şi faptul că jobul său îl poartă în toată lumea, printre oameni care mai de care mai interesanţi.
E un sentiment aparte să ştii că eşti cel mai bun, că ai reuşit să fii cel mai rapid ori cel mai puternic. Iar pentru încercările ce nu sunt pe panoul Olimpiadelor, Guinness World Records oferă un certificat ce îi spune lumii că eşti “Officially Amazing”, adică “Extraordinar cu acte în regulă”. Numai că acest certificat implică mai mult decât o simplă reuşită – e necesar ca o serie de condiţii stricte să fie îndeplinite.
Printre cei care se asigură că aceste principii directoare sunt respectate se numără Pravin Patel, adjudecător la Guinness World Records. A colindat lumea în lung şi lat pentru a certifica reuşitele celor extraordinari, iar munca sa l-a adus de câteva ori şi în România. Cel mai recent în Alba Iulia, unde ţara noastră a intrat în Cartea Recordurilor cu “Cea mai mare hartă a unei ţări formată din oameni“. Între zidurile cetăţii Alba Carolina, FAIN.live a povestit cu Pravin Patel despre cum a ajuns să lucreze pentru Guinness World Records şi care a fost recordul care l-a impresionat cel mai mult.
Inginerul cu mapa “Officially Amazing” şi cel mai interesant record
În urmă cu şase ani, Pravin Patel îşi căuta un job. Mărturiseşte că atunci când a mers să dea un interviu pentru Guinness World Records nu ştia că va vorbi cu cei de la Cartea Recordurilor. S-a descurcat însă destul de bine încât să-l cheme şi a doua oară. Însă a fost avertizat: “Eşti inginer, nu vei rezista!”.
“Le-am spus că stau doi ani şi apoi văd eu. Sunt de şase ani la Guinness World Records”, spune, zâmbind, Pravin Patel.
Din Londra, bărbatul a ajuns să colinde lumea întreagă.
“Am călătorit în aceşti ani peste tot prin lume, am fost în cele mai îndepărtate colţuri ale Rusiei, în Iakutsk (cel mai rece oraş de pe Pământ, temperatura ajunge până la -40° Celsius – n.red.), am fost în Canada, lângă Alaska, în Africa de Sud, în Suedia, multe locuri. Am văzut recorduri de toate felurile, de la înot la curse de cămile, cel mai mare tort vegan sau diferite dansuri”, povesteşte Pravin Patel.
Cel mai interesant record la care a luat parte ca adjudecător a fost unul stabilit în Mongolia:
“Cel mai interesant, de care m-am bucurat cel mai mult, a fost cursa de cămile din Mongolia. Au fost 1.108 cămile care au concurat pe o distanţă de 15 km. E o cursă lungă – dar sunt cămile, nu sunt atât de rapide precum caii – totul a fost foarte profesionit, deşi s-a petrecut în deşert. Mi-a plăcut mult. Recordul privea numărul de cămile participante, dar erau anumite condiţii, n-a fost doar aşa: ‘hai să strângem cămile şi să concureze’. Au avut fiecare un număr, au fost înregistrate, exista o linie de start, de final, toate detaliile”.
În România, Pravin Patel a mai ajuns de câteva ori. Este cel care a omologat recordul din Bistriţa-Năsăud, unde 9.506 persoane îmbrăcate în costume populare au realizat cel mai mare dans popular românesc în sincron, dar şi cel de la Târgu Mureş, unde 1.507 persoane s-au spălat simultan pe dinți.
“Birocraţia” unui record
Mapa pe care Pravin Patel o ţine în mână nu e doar un accesoriu de efect. Acolo notează toate detaliile care fac un record să fie recunoscut oficial. Şi nu sunt puţine. De exemplu, în cel mai recent caz – harta României formată din 4.800 de oameni la Alba Iulia – a fost vorba de reguli clare.
“Nu e doar despre număr, trebuie să îndeplinească toate condiţiile. În primul rând, când stau împreună, trebuie să arate ca o hartă a României. Avem un cartograf care îmi va spune dacă arată ca România. Trebuie să stea cinci minute pe loc”, a explicat Pravin Patel.
“Nu i-aş spune ‘birocraţie’, dar toţi trebuie să urmărească setul de reguli. În România se încearcă stabilirea unui nou record, se urmăresc aceste reguli, dacă vor să bată recordul în Japonia vor avea aceleaşi reguli de urmărit”, a completat adjudecătorul Guinness World Records.
Ce îi motivează pe oameni să vrea să intre în Cartea Recordurilor
În opinia lui Pravin Patel, mai mult decât recordul în sine, atmosfera care se creează în jurul unei încercări e cea care îi motivează pe oameni.
“E foarte entuziasmant pentru toată lumea, poţi auzi zgomotul (copiii prezenţi la Alba Iulia cântau, strigau şi râdeau tot timpul – n.red.). Vor să ia parte la un record mondial, cineva îl deţine, iar ei vor să fie cei mai buni din lume. Acesta e locul care va fi cel mai bun, singurul”, a explicat Pravin Patel.
Iar bucuria reuşitei e împărtăşită şi de adjudecătorul Guinness World Records. După ce a anunţat că România a intrat în Cartea Recordurilor cu “Cea mai mare hartă a unei ţări formată din oameni” şi a înmânat organizatorilor certificatul oficial, Pravin Patel a coborât de pe scena din Alba Iulia şi a rămas în public, alături de tinerii care au făcut recordul posibil, să asiste la concertul trupei Subcarpaţi şi să se bucure de entuziasmul oamenilor.
“Acum putem povesti orice despre record”, a zâmbit Pravin Patel, uşurat că, după câteva ore bune de analizat cifre şi imagini cu harta României, recordul a fost omologat – nimeni nu vrea să fie cel care le spune miilor de copii veniţi din toată ţara că efortul lor a fost în zadar.
Mai ales că, aşa cum se glumea printre adulţii care au participat la eveniment, a fost un adevărat record că peste 4.000 de copii au stat în linişte cinci minute.
