Generaţia 3.0 a IT-ului românesc, la primul contact cu industria

După o primă generaţie de informaticieni care făceau programare pe cartele magnetice şi cu ajutorul unor calculatoare ce ocupau o cameră întreagă – care toate la un loc aveau performanţe mult sub cele ale unui smartphone – a urmat o generaţie de IT-işti care au transformat domeniul într-una dintre cele mai atractive şi profitabile industrii de la noi din ţară. Acum e rândul generaţiei 3.0 să preia frâiele, iar tinerii care se află încă pe băncile liceelor învaţă cu pasiune despre cum o idee se transformă într-o aplicaţie cu potenţial, dar şi ce înseamnă munca în echipă şi că nu este destul să stăpâneşti cifrele – oamenii vor folosi produsul. Cu acest bagaj de cunoştinţe, cei care aleg să rămână în ţară pentru studii şi pentru a lucra pot transforma România dintr-o piaţă de outsourcing într-un centru de inovaţie.

Cum este descoperită pasiunea în IT

Un program iniţiat în urmă cu patru ani la Cluj a ajuns acum în alte trei judeţe – Bihor, Sibiu şi Mureş – iar tinerii elevi implicaţi în iniţiativă ajung să lucreze în companii de IT cu renume în România. Scopul este atât descoperirea pasiunii pentru acest domenii în rândul elevilor, dar şi folosirea industriei IT şi a oportunităţilor pe care le are pentru a-i ţine pe tineri în ţară.

Practic, elevii care au participat la ediţia a patra a proiectului „Descperă-ţi pasiunea în IT” (DpIT), încheiat recent, au lucrat şapte luni în firmele de IT partenere, dezvoltând aplicaţii cap-coadă, pornind de la idee şi ajungând până la produs finit.

Potrivit președintelui Asociației DpIT, Liliana Ștefan-Cazacu, organizator al programului, la această ediţie au participat 133 de elevi care au aflat pe pielea lor dacă le surâde ideea unei cariere în IT şi dacă îşi doresc să se dezvolte în această direcţie. Iar rezultatele ediţiilor anterioare arată că proiectul este unul de succes.

„Am realizat recent un studiu pe absolvenţii ultimelor ediţii şi am realizat că 96% dintre ei sunt în momentul de faţă studenţi în domeniul IT, în anii terminali. Dintre ei, 88% au ales să rămână în ţară, în Cluj, să studieze la Universitatea Babeş-Bolyai sau Universitatea Tehnică”, a precizat Liliana Ștefan-Cazacu.

Ideea privind proiectul a venit din dorinţa de a-i ţine pe tinerii elevi în ţară.

„Eu am iniţiat proiectul pentru că îmi doream ca tinerii să nu mai plece din ţară. Şi am văzut în industria IT un posibil partener care îi poate ajuta să îşi creeze un viitor frumos aici. E o industrie care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani la noi în ţară şi oferă foarte multe oportunităţi şi satisfacţii celor care urmează această carieră. Am gândit proiectul iniţial ca unul de orientare în carieră, să vadă copiii ce perspective au, ce oferte, însă apoi s-a dezvoltat proiectul mai mult, pentru că elevii erau pasionaţi şi capabili să înveţe mai mult decât le oferea şcoala”, a declarat preşedintele Asociației DpIT.

Idei transformate în aplicaţii cu potenţial

Aplicațiile dezvoltate de elevii din Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mureş şi Sibiu au vizat domenii diverse de interes precum medicina, agricultura, turismul, sportul sau educația. Cei mai buni dintre ei au fost recompensați cu premii în valoare totală de 4.500 de euro, iar aplicaţiile lor ar putea ajunge în curând în topurile magazinelor Android sau iOS.

FAIN.live a vorbit cu trei dintre elevii membri ai echipelor care au dezvoltat astfel de aplicaţii.

BEEsmart – aplicaţia câştigătoare a proiectului

Aplicaţia vine în ajutorul apicultorilor care îşi doresc o soluţie la îndemână pentru a monitoriza stupii de la distanţă.

„Este o aplicaţie dedicată apicultorilor şi e compusă dintr-o aplicaţie mobilă şi un pachet de senzori: greutate, umiditate şi temperatură. Aceştia sunt legaţi de stupi. Ideea a pornit de la o colegă din echipă care are stupi şi şi-a pus următoarea întrebare: „de ce să irosesc eu timp şi bani mergând la stupi în fiecare weekend şi, ajungând acolo, să îmi dau seama că e inutil?”

Aşa am ajuns la o aplicaţie pe care orice apicultor o poate folosi din pat, din faţa televizorului, de la birou. Poate să vadă, în timp real, ce fac stupii lui. Asta ar salva şi timp şi bani.

Senzorii trimit în aplicaţie greutatea, umiditatea şi temperatura, iar aplicaţia generează automat nişte grafice. Avem un carnet de stupină şi aici apicultorul îşi notează toate interacţiunile, când a cules miere, când a făcut ordine etc. Utilizatorul setează o valoare de referinţă dacă doreşte să vadă o anumită diferenţă. Ne gândim pe viitor să îl lăsăm pe client să îşi aleagă ce senzori doreşte, deocamdată am creat acest pachet standard, pentru că aceste trei date sunt foarte importante pentru apicultori”, a detaliat Ada Birtocian, una dintre elevele din echipa Itech de la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj.

SmartMirror – Oglinda Inteligentă

Folosindu-se de o placă Raspberry Pi, oglinda poate fi o soluţie atractivă pentru restaurante sau firme de design interior.

„Într-un fel nu am vrut să facem numai ceva software, ar fi fost relativ plictisitor, toată lumea face asta, aşa că am zis să facem ceva să includă şi puţin hardware.

Un coleg a avut ideea cu oglinda, mentorii – cei de la Betfair România – au spus şi ei că poate fi ceva ok dacă iese. E practic o oglindă în spatele căreia este un Raspberry Pi, iar când bagi oglinda în priză, acesta se contectează automat la site-ul web al oglinzii. Site-ul este practic un fundal negru cu informaţiile care vrei să îţi apară – în prototip avem vremea, ora şi data şi un mic sumar, dar poate fi dezvoltat.

De exemplu, eşti patronul unui restaurant şi te interesează oglinda, dar nu vrei prognoza meteo, ci meniul zilei, sau orice informaţie. Piaţa noastră perfectă e formată di firmele de design interior.

Am căutat să ne asigurăm că nu există ceva similar pe piaţă. Există o firmă din SUA care pretinde că face “smart mirror”, dar pentru cea mai mică oglindă preţurile trec de 500 de dolari – noi am ajuns la vreo 750 de lei”, a declarat Sergiu Pătraş, de la Colegiul Naţional “George Bariţiu”, unul dintre elevii din echipa MicroZ.

MuSee – aplicaţie cu scop turistic

Aplicaţia MuSee – numele combină cuvântrul “muzeu” şi expresia “must see” (de văzut – n.red.) – iar cei din echipa care a dezvoltat-o spun că cea mai mare inovaţie pe care o aduce este tocmai cât de uşor e de folosit de orice turist.

“Aplicaţia noastre face trasee turistice, tu trebuie să alegi unde vrei să mergi şi o să îţi pună pe traseul generat obiective turistice care se află într-o bază de date. Cum se întâmplă? Apeşi pe un buton în aplicaţie, te găseşte cu ajutorul GPS-ului şi setează punctul de pornire, apoi alegi destinaţia şi, dacă de exemplu alegi oraşul unde eşti, o să facă un traseu.

Funcţionează în nouă limbi, are incluse preferinţe, utilizatorul poate alege ce fel de monumente să viziteze, tipul de traseu – pe jos, cu maşina, cu bicileta – dacă te abaţi de la traseu sau nu. Se poate face traseul în orice oraş, trebuie doar să realizăm bazele de date, pentru care ar trebui să facem parteneriate cu primăriile, de exemplu. Deocamdată avem pe Cluj, dar vrem să ne extindem”, a explicat Ionuţ Pop din echipa Byte, formată din elevi de la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj.

Experienţa primului contact cu IT-ul şi efectele acestuia

Majoritatea elevilor participanţi la program văd experienţa de şapte luni ca fiind cea mai interesantă din anii de liceu. În special pentru că interacţiunea lor cu mentorii de la firme de IT consacrate din România şi munca în echipă depăşesc cu mult graniţele curriculei şcolare. Pentru cei mai mulţi, experienţa este un prim pas într-o carieră în domeniul IT, iar elevii recunosc că au ajuns să înveţe lucruri la care nu se aşteptau.

„Pentru mine a fost o experienţă unică, întotdeauna am fost curioasă cum se lucrează în aceste companii şi cum funcţionează o aplicaţie. Vreau să merg la Facultatea de Informatică şi de aceea m-am gândit să particip. Mi-a plăcut foarte mult. Cea mai mare provocare a fost că nu am ştiut nimic despre Android, Java, iar prin acest program am învăţat foarte multe. Cea mai faină experienţă a fost să văd că aplicaţia e gata şi funcţionează”, spune Garfield Adrienne, de la Liceul Unitarian „János Zsigmond” din Cluj.

“Ne-a deschis foarte mult orizonturile şi am văzut cât e de lucru la o aplicaţie, mai ales pentru că am trecut prin toate fazele, de la proiectare la dezvoltare, la promovare pe social media şi prin chestionare. Noi am fost la firma Qubiz, i-am avut mereu alături, a fost o interacţiune foarte bună. A fost fun, ne-am distrat şi am rămas cu experienţe plăcute. Cred că cea mai faină experienţă e că am reuşit să ne integrăm într-o echipă şi că am reuşit să învăţăm împreună într-un mediu diferit”, spune Ovidiu Tirla de la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca.

„A fost o provocare această experienţă, n-am mai fost parte din aşa ceva în tot liceul. Eu sunt clasa a XII-a şi a fost cea mai interesantă experienţă de până acum din liceu. Ne-au arătat cum se desfăşoară o zi normală într-o firmă de IT – AROBS Transilvania. Noi, cei din echipă, nu ne cunoşteam, dar am ajuns să ne înţelegem şi să facem tot ce trebuie. Eu nu mă aşteptam să învăţ şi să programez, pentru că am fost selectată ca şef de echipă, să mă ocup de partea de management, dar fiecare am făcut câte o parte. Cel mai fain a fost când am venit la Cluj să prezentăm aplicaţia. Eu vreau să dau la Informatică mai încolo”, a spus Ilinca Vultur de la Colegiul Naţional “Unirea” din Târgu Mureş.

Nu toţi elevii au fost convinşi să rămână în ţară, iar pentru unii planurile de a studia sau lucra în străinătate nu pot fi deturnate, oricât succes ar avea programele de tipul DpIT. Iar Ilinca se numără printre cei 12% din proiect care nu vor rămâne în ţară, iar asta pentru că deja a fost acceptată la o universitate din străinătate.

“Eu deja am aplicat în Anglia şi în Germania, am fost deja acceptată la o facultate în Anglia, deci nu voi rămâne în ţară. Eu din clasa a IX-a îmi doresc să merg în Germania, sper să reuşesc să îmi îndeplinesc visul”, spune adolescenta.

Piaţa IT din Cluj, cea mai explozivă dezvoltare din ultimul deceniu

Clujul a devenit, în ultimii şase ani, principalul pol de business IT, după Bucureşti, devansând la distanţă mare judeţe precum Timiş, Braşov sau Iaşi. Datele dintr-o analiză făcută de ARIES Transilvania la finalul anului 2017 arată că la nivel de municipiu, în Cluj-Napoca unul din opt oameni de vârstă activă lucrează în acest domeniu – aproximativ 20.000 în total.

Numărul de companii de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% față de 2011, mult peste media națională, iar în cele 1.235 de companii IT din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajați.

Analiza mai arată că practic companiile mari, de peste 249 angajați, au început din 2011 să concentreze resursele umane, crescând de la 18,7%, în 2011, la aproape 45%, în 2016. Iar această concentrare s‑a făcut fie prin creșterea numărului de angajați în cadrul companiilor de 50‑249 angajați, a căror pondere a scăzut de la 39% la 27%, fie prin reducerea numărului de angajați în rândul companiilor medii și mici, cu mai puțin de 50 angajați.
În corelație cu piața, cifra de afaceri a companiilor de IT din Cluj‑Napoca a crescut într‑un ritm superior mediei pieței de IT, într‑un trend liniar, cu un plus anual de circa 340 milioane lei. În 2016, creșterea a fost una ceva mai ponderată. Din punctul de vedere al grupării companiilor în raport cu cifra de afaceri, observăm o relativă constanță, două treimi dintre companii având o cifră de afaceri de maxim 250.000 lei, alte circa 28% având o cifră de afaceri de 250.000‑4.999.999 lei și 5%, cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei. Practic, 80% din cifra de afaceri a Clujului în IT, provine de la companiile mari, cu peste 5.000.000 lei cifră de afaceri.

La nivel naţional, industria IT este concentrată în zece oraşe, ajungând la o cifră de afaceri cumulată de 4,8 miliarde de euro. Peste 17.000 de firme activează în acest domeniu în România, iar dintre cei aproximativ 100.000 de specialişti, jumătate lucrează în Bucureşti. Capitala este secondată, ca număr de angajaţi, de judeţul Cluj, urmat de Iaşi şi Timiş.