Localnicii le spun „borcuturi” – sunt apele minerale care au făcut celebră zona ce poartă numele de „Ţara Dornelor”. Una dintre comunele cunscute pentru îmbutelierea apelor minerale carbogazoase, Panaci, a fost botezată, recent, „Tărâmul Izvoarelor”. Totul pornind de la iniţiativa unor elevi şi prin puterea lor de a mobiliza o comunitate întreagă. FAIN.live a aflat povestea lor şi a proiectului de amenajare a izvoarelor din comuna suceveană – o lecţie de implicare şi o dovadă că generaţiile care vin din urmă au energia necesară schimbării României, picătură cu picătură.
Cum a luat naştere proiectul de revitalizare a izvoarelor
Proiectul de amenajare a izvoarelor din Panaci s-a desfăşurat în cadrul grupului Green IMPACT, după ce elevii şi coordonatorul lor au participat la un curs ce a avut loc în urmă cu un an la Cluj.
“Am lăsat la latitudinea elevilor înscrierea, le-am trezit doar curiozitatea, dorinţa de a se implica într-un proiect al şcolii şi al comunităţii. S-au înscris iniţial spre 40 de elevi, apoi grupul s-a extins până la 48 de elevi din clasele V-VIII – am înţeles că am fost cel mai numeros din ţară – toţi de la Şcoala Gimnazială din Panaci”, a povestit, pentru FAIN.live, Mirela Buzilă Verdeșescu, profesor şi coordonatorul elevilor.
Deşi nu ştiau de la bun început în ce va consta proiectul, elevii au fost foarte implicaţi. Iar ideea privind izvoarele a fost tot a lor.
“Slavă Domnului, suntem într-o zonă în care sunt destule izvoare”, spune Mirela Buzilă Verdeșescu.
La început, grupul care s-a axat pe amenajarea izvoarelor avea cinci astfel de izvoare în minte, fiecare dintre ele localizate de elevi – aceştia fie spuneau că ştiu de un izvor aproape de unde locuiesc, fie că ştiu de altul care a secat sau de unul colmatat.
De la un proiect şcolar la o iniţiativă ce a impliat toată comunitatea
Coordonatorul tinerilor spune că iarna le-a dat bătăi de cap elevilor, care n-au reuşit să se apuce de treabă decât în primăvara acestui an – pe 23 aprilie, de Sfântu Gheorghe, împreună cu primarul comunei, s-a mers pentru prima dată în teren:
“Atunci ne-am dat seama că trebuie şi botezate, pentru că nu aveau nume, se ştia despre un izvor doar că e lângă ceva casă. Şi am decis să le botezăm cu numele Sfinţilor care patronează bisericile şi mănăstirile din comună”.
Fiecare izvor a avut un grup de 5-6 elevi care s-a angajat să gândească un proiect de amenajare, chiar să deseneze cum ar vrea să arate izvoarele la final. Amenajarea a constat în curăţarea zonei, decolmatare, curăţarea izvoarelor – în unele cazuri apa nu mai avea proprietăţile ştiute, iar copiii au luat probe de apă şi le-au analizat la laborator – readucerea la suprafaţă a apei, înfrumuseţearea locului.
“Niciun izvor nu arată la fel ca celălalt”, spune Mirela Buzilă Verdeșescu.
Când au început să pună şi mai multă pasiune în munca lor, elevii şi adulţii care îi supravegheau şi-au dat seama că banii – 400 de lei primiţi de la Fundaţia Noi Orizonturi – nu aveau cum să le ajungă. Aşa că cei mici au început să strângă bani de la cunoscuţi şi firmele din comună – au ajuns la o sumă totală de 2.000 de lei într-un scurt timp.
Activitatea propriu-zisă de amenajare a izvoarelor s-a desfăşurat în Săptămâna Altfel, organizată la şcoala din Panaci în luna mai a anului acesta. Pe lângă elevi, în acţiune au fost implicaţi părinţi, angajaţi ai Primăriei şi oameni din comunitate. Aşa s-a făcut că cei care ajungeau să afle de proiect veneau cu alte şi alte propuneri – “mai e un izvor şi lângă mine, hai să îl amenajăm”, “domnule primar, hai că mai ştiu unul, să-l facem şi pe ăla”.
Aşa s-a ajuns ca, de la cele cinci izvoare identificate şi propuse de elevi, în final să fie amenajate 17 izvoare din toată comuna.
“S-a lucrat zi-lumină timp de aproximativ două săptămâni”, spune coordonatorul echipei.
Primul izvor amenajat a fost cel de la Drăgoiasa, care a primit numele “Izvorul Sfinţii Mihail şi Gavril”. A fost ales pentru că era “la drumul mare” şi elevii s-au bucurat de sprijinul unui localnic care i-a anunţat că îi va ajuta cu toate materialele de care au nevoie.
La final, când reuşita proiectului a fost sărbătorită, peste 200 de oameni au participat la expoziţia de fotografie şi sfinţirea izvoarelor: un adevărat convoi – primar, viceprimar, preoţi, elevi şi localnici – a mers de la un izvor la altul.
Acum, izvoarele sunt aşezate de-alungul unui traseu turistic de aproape 60 de kilometri. Există o hartă centrală, la intrarea în comună, unde sunt ilustrate toate izvoarele – localizare, legendă, informaţii despre nume şi alcătuirea chimică. Iar la fiecare izvor, un panou îl ajută pe turist să ajungă la următorul de pe traseu.
Proiectul a devenit un brand al comunei
Iniţiativa elevilor a depăşit cu mult nivelul de “proiect şcolar”, atât ca impact cât şi ca buget – a fost evaluat la peste 10.000 de lei.
Mândru de realizarea elevilor din comuna sa, primarul din Panaci, Vasile Cozan, a decis să ducă ideea la următorul nivel şi să transforme proiectul într-un brand al comunei – la intrarea în comună a fost amplasat, începând cu această vară, un panou uriaş pe care scrie “Bine aţi venit pe Tărâmul Izvoarelor”.
“Este cel mai frumos proiect social pe care l-am avut în 20 de ani”, sunt primele cuvinte pe care primarul le spune despre iniţiativa elevilor.
Vasile Cozan spune că proiectul a fost o adevărată lecţie şi pentru tineri, cât şi pentru comunitate.
“S-a început de la copii, au apelat la noi ca şi administraţie să-i putem ajuta cu materiale, am sunat la constructori şi toate echipele de constructori au participat, n-a fost niciunul să zică ‘nu’. Şi fiecare are alt design, aşa că a fost şi o întrecere între constructori – să facă fiecare ceva deosebit. Au fost implicaţi şi părinţii, dar şi persoane care nu au nicio legătură cu şcoala, doar au văzut acţiunea şi au venit să dea o mână de ajutor”, a declarat primarul pentru FAIN.live.
De altfel, acesta precizează că la fel de lăudabilă ca şi iniţiativa este şi implicarea tinerilor în păstrarea izvoarelor în cea mai bună stare.
“E uşor să amenajezi, dar e greu de păstrat. Dar dacă fiecare s-a implicat şi a pus mâna efectiv, şi florile sunt încă înflorite – când a fost secetă copiii au avut grijă şi le-au udat,” spune Vasile Cozan.
Ideea elevilor şi implicarea comunităţii au fost folosite deja ca model de alte comune învecinate, spune primarul din Panaci:
“Am văzut la Poiana Stampei că au amenajat patru izvoare în vara aceasta, după ce am avut noi ideea. Ei au posibilităţi materiale mai multe, le-au făcut mai grandioase, aşa…”
“Am lăsat la latitudinea elevilor înscrierea, le-am trezit doar curiozitatea, dorinţa de a se implica într-un proiect al şcolii şi al comunităţii
Mirela Buzilă Verdeșescu, profesor şi coordonatorul elevilor.
“Proiectul ne-a unit, deşi acum se cam merge pe dezbinare. Elevii au reuşit”
Vasile Cozan, primar comuna Panaci
Despre reţeaua GreenIMPACT
GreenIMPACT (acronim de la Implicare, Motivare, Participare, Acţiune, Comunitate, Tineri) sunt cluburi de inițiativă comunitară pentru tineri deschise exclusiv în zone cu destinație eco turistică, al cărui scop este de a promova patrimoniul local și eco-turismul cu ajutorul proiectelor de învățare prin serviciu în folosul comunității.
Proiectul a demarat în urmă cu un an cu cinci cluburi pilot și a ajuns în acest moment la 34 de cluburi, ultimele 15 – din Baia Mare (2 cluburi), Sighetu Marmației și Baia Sprie în Maramureș, Dorna Candrenilor în Suceava, Piatra Neamț și Bîra în Neamț, Băile Tușnad și Corbu în Harghita, Lupeni și Baru în Hunedoara, Dobrești în Bihor și Roșia, Rășinari și Slimnic în Sibiu – primind recent undă verde pentru constituire, după ce liderii de club au participat, în ianuarie, la un prim modul de formare.
Cluburile GreenIMPACT promovează programul de învățare prin serviciu în folosul comunității al Fundației Noi Orizonturi. Mulțumită acestui program au fost înființate la nivel național și internațional (în 23 de țări din America, Europa, Asia, Africa și Australia) peste 300 de cluburi de inițiativă comunitară pentru tineri. Proiectul de înființare a cluburilor GreenIMPACT se derulează în perioada septembrie 2016-februarie 2019 și este în valoare de 220.000 de dolari.
